Turiștii care practică sporturi de iarnă prezintă un risc crescut de infarct miocardic, datorită temperaturilor scăzute, altitudinii mari și formei fizice inadecvate pentru exercițiu fizic intens, arată un nou studiu prezentat la Congresul 2010 al ESC din Stockolm.

Riscul este maxim în primele 2 zile de vacanță, conform echipei de cardiologi de la Medical University of Innsbruck (Austria), care au analizat frecvența infarctului miocardic la turiștii care își petreceau iarna în Alpii tirolieni.

Echipa dr. Bernhard Metzler a analizat datele a 170 pacienți care au suferit un atac de cord în timpul vacanței de iarnă în Alpi: evenimentul coronarian s-a produs în primele 2 zile de exercițiu fizic intens în 56% din cazuri, deși doar 19% dintre cei investigați aveau o boală cardiacă de fond (însă 70% prezentau cel puțin 2 factori de risc cardiovasculari). Anterior vacanței, peste jumătate dintre pacienți aveau un nivel de activitate fizică sub recomandările ESC. Altitudinea ar putea reprezenta un factor de risc important pentru subiecții incluși în studiu, deoarece infarctul miocardic s-a produs la o înălțime medie de 1350 m, față de 170 m – înălțimea medie la care trăiau.

Sfatul cardiologilor este ca înaintea vacanței la munte, turiștii să efectueze o pregătire fizică regulată, iar în stațiune, să crească treptat nivelul de activitate fizică.

sursa

Cercetătorii au descoperit că sugarii pot prezenta semne subtile de autism încă de la vârsta de 6 luni, dar este prematur să afirme că s-ar putea pune un diagnostic în această fază. Actualmente, doctorii pot pune diagnosticul de autism începând cu vârsta de 2 ani. Diagnosticul mai precoce al autismului ar putea face diferența deoarece cu cât se instituie terapia mai devreme cu atât prognosticul va fi mai bun.

Cercetătorii au studiat 25 bebeluși care aveau frați cu autism (având astfel un risc crescut de a dezvolta și ei boala) și 25 bebeluși fără istoric familial de autism. Investigatorii au pus bebelușii în fața unei jucării, lasându-i să își dea seama cum să se joace cu ea; sugarii cu risc crescut de autism au petrecut mai mult timp fixați pe jucărie și s-au uitat mai puțin timp la aparținători decât ceilalți bebeluși. Specialiștii sfătuiesc părinții să fie atenți la inițierea socializării, în particular prin contact vizual.

Rezultatele au apărut în ediția din septembrie a publicației Journal of Child Psychology and Pshychiatry.

Un alt studiu apărut în revista Pediatrics din septembrie a arătat că nou-născuții din secțiile de terapie intensivă care au fost ulterior diagnosticați cu o tulburare autistică au avut o probabilitate mai mare de tulburări ale procesării vizuale și tonus muscular anormal la 1 lună de viață.

sursa

Expunerea la plumb în copilărie poate avea ca efect întârzierea pubertății la fete, conform unui studiu derulat de US National Institute of Child Health and Human Development care a fost apărut în publicația Environmental Health Perspectives.

Cercetătorii au analizat datele de la 700 fete cu vârsta cuprinsă între 6 și 11 ani și au constatat că cele cu o plumbemie de peste 5 µg/dl au avut o probabilitate cu 75% mai mică de a atinge nivelurile hormonale necesare debutului pubertății, comparativ cu cele cu concentrații serice scăzute de plumb. Diferența între nivelurile hormonale a fost și mai mare la fetele cu concentrații crescute atât de plumb cât și de cadmiu, care poate duce la afectare renală, pulmonară și osoasă și la apariția neoplaziilor. O altă constatare a cercetătorilor a fost că întârzierea pubertății legată de expunerea la plumb a fost mai frecventă la fetele cu deficit de fier.

Plumbul, singur sau în combinație cu cadmiu, suprimă producția de hormoni sexuali feminini de către ovare și întârzie astfel pubertatea. Principalele surse de expunere la plumb sunt vopselele, jucăriile, bateriile, instalațiile cu țevi vechi, arderea benzinei în intersecții supraaglomerate, poluare de la fabrici de metalurgie.

sursa

Adolescenții care au o activitate fizică redusă, cei care sunt supraponderali sau care fumează sunt mai predispuși să aibă durere de cap (cefalee) frecvent. Studiul a fost publicat în ediția din 18 august a jurnalului Neurology.

Dintre cei 5500 de participanți, 31% aveau o activitate fizică redusă, 19% fumau și 16% erau supraponderali. Acești factori au alcătuit stilul de viață negativ, iar opusul acestora (activitate fizică susținută, nefumător și normoponderal) au constituit stiulul de viață pozitiv.

Aceste elemente combinate între ele sunt reprezentate în tabel, stilul de viață având 4 niveluri. Celor 4 tipuri de cefalee – recurentă, migrenele, de tip tensiune sau neclasificabilă – li s-a calculat odds ratio conform stilului de viață. Se observă asocierea puternică printr-un odds ratio crescut pe măsură ce scade nivelul stilului de viață.

Stilul de viață Total(n=5588) Recurntă (n = 1601) Migrene (n = 392) De tip tensiune (n = 950) Neclasificabilă (n = 259)
Bun 2856 1.0 1.0 1.0 1.0
Intermediar 1920 1.3 1.5 1.2 1.3
Prost 717 1.8 2.1 1.6 1.8
Foarte prost 95 3.4 3.7 2.8 5.0
Prevalența odds ratio în funcție de tipul de cefalee

Sursa

Tratamentul de lungă durată cu medicamente pentru combaterea osteoporozei din clasa bifosfonaților (ibrandronat, alendronat, risedronat) crește riscul apariției cancerului esofagian, conform unui nou studiu britanic apărut în ediția online din 2 septembrie a BMJ. Deși riscul de cancer de esofag la pacienții care au urmat tratament cu bifosfonați de peste 5 ani a fost dublu față de grupul control, riscul rămâne scăzut (de la 1:1000 la pacienții cu vârsta între 60 și 79 ani, administrarea de bifosfonați a crescut riscul la 2:1000). Studiul a ost unul observațional, astfel că nu se poate spune că există o legătură cauzală între tratamentul cu bifosfonați și cancerul esofagian , ci doar o asociere epidemiologică. Cercetătorii au constatat și o creștere a riscului de cancer gastric și colorectal la pacienții din grupul terapeutic. Specialiștii reafirmă necesitatea realizării unui tablou de ansamblu asupra raportului riscuri la beneficii ale bifosfonaților, având în vedere că din ce în ce mai multe persoane primesc medicamente antiosteoporotice din această clasă.

sursa

Tratamentul agresiv pentru scăderea valorilor tensionale ajută la conservarea funcției renale și prevenirea necesității dializei la pacienții cu boală cronică de rinichi, arată un nou studiu publicat în ediția din 2 septembrie a NEJM.

Studiul a inclus 1094 pacienți afroamericani cu boală cronică de rinichi și hipertensiune arterială și a arătat că scăderea valorilor tensionale la 130/80 mmHg a adus cele mai multe beneficii bolnavilor. La pacienții la care s-a atins această țintă terapeutică s-a constatat o reducere cu 25% a evoluției spre boală renală terminală (end-stage renal disease), comparativ cu cei la care s-a reușit menținerea valorilor tensionale la 140/90 mmHg. Au fost aleși subiecții de rasă neagră pentru că deși sunt doar 12% din populația SUA, reprezintă 1/3 din totalul pacienților cu boală renală în stadiu terminal.

Controlul agresiv al hipertensiunii arteriale nu a avut însă niciun efect asupra progresiei bolii la cei fără proteinurie.

Ținta terapeutică a valorilor tensionale la pacienții cu afecțiuni renale a fost întotdeauna temă de dispută între specialiști: o tensiune mai mare înseamnă o o presiune de perfuzie bună pentru rinichi, dar și întreținerea proteinuriei (care produce injurie renală) și a riscului de nefroangioscleroză, iar o tensiune mai mică scade proteinuria, dar poate afecta rinichiul prin hipoperfuzie.

sursa

Plachetele hiperactive reprezintă un factor trigger pentru inflamație la pacienții cu lupus, iar antiagregantul clopidogrel ar putea ajuta la ameliorarea simptomatologiei, conform unui nou studiu apărut în ediția din 1 septembrie a Science Translational Medicine.

Rolul exact al trombocitelor în lupus este puțin înțeles, însă este susținut de efectul lor proinflamator (prin producția de interferon) și de eficacitatea tratamentului antiplachetar cu clopidogrel în reducerea simptomatologiei și creșterea supraviețuirii (în studii preclinice pe animale de laborator).

sursa

În urmă cu 2 ani Rodney Schoenhardt a fost pus în situația de a i se amputa piciorul. O ischemie severă, cauzată de ocluzia arterelor, limita circulația sângelui către picior și îi punea viața în pericol prin complicațiile acesteia. Rodney a suferit mai multe intervenții chirurgicale pentru a-și salva piciorul, asemănător cazului Dr. House, care șchioapătă tot din cauza unei ischemii severe. Deși au reușit să-și salveze piciorul, ambii au rămas cu dureri atroce, ce apar și dispar.

Dr. House a recurs la medicația antialgică cu opiacee (Vicodin), ceea ce i-a cauzat multe probleme – investigații ale poliției și o internare într-un spital de psihiatrie.

Rodney a reușit să scape de dureri cu ajutorul celulelor stem adulte. El și alți 10 pacienți au fost înrolați într-un studiu în care i s-a prelevat, apoi injectat în mușchii afectați celule stem proprii.

Tratamentul cu celule stem este promițător pentru multe boli, de la cancer sau diabet de tip 1 până la traumatisme ale măduvei spinării, dar mai sunt necesare cercetări pentru a le valorifica potențialul.

Euronews

iStethoscope este o aplicație creată de Peter Bentley de la University City College menită să transforme iPhone-ul într-un stetoscop. Aplicația permite utilizatorilor de iPhone să înregistreze bătăile inimii prin intermediul microfonului încorporat; după înregistrare, pe ecranul telefonului este afișat un grafic al bătăilor cordului care poate fi transmis prin e-mail unui specialist pentru interpretare. În plus, înregistrările pot fi păstrate în memoria telefonului pentru a urmări evoluția stării de sănătate.

Dezvoltatorul aplicației intenționează să pună la punct și un scanner cu ultrasunete pentru telefonul mobil (similar cu Vscan, ecograful de dimensiunile unui telefon) și o aplicație pentru măsurarea nivelului de oxigen din sânge.

sursa

Consumul unei cești de cafea în fiecare zi este factor protector pentru bolile cardiovasculare și crește supraviețuirea, conform unui studiu prezentat în cadrul Congresului ESC 2010 din Stockholm. Cafeaua zilnică este benefică chiar și pentru persoanele cu hipertensiune arterială, contribuind la creșterea elasticității arterelor. Studiul a fost derulat pe un grup de locuitori ai insulei grecești Ikaria, cu vârsta cuprinsă între 65 și 100 ani; insula este cunoscută drept “’ținutul longevității”, dat fiind că o treime dintre locuitori ating vârsta de 90 ani. Populația din Ikaria are o incidență cu 20% mai mică de cancer și cu 50% mai mică de boli cardiovasculare comparativ cu media populațiilor occidentale.

Potrivit rezultatelor studiului, 56% dintre cu un consum moderat de cafea (1-2 cești/zi sau 25-50 ml) au avut arterele în cea mai bună stare de sănătate, cu o elasticitate comparabilă cu cea a tinerilor. La polul opus, cei care nu consumau deloc, foarte puțină (sub 1 ceașcă/zi) sau foarte multă (peste 3 cești/zi) cafea au avut o elasticitate arterială redusă. Un element important în protecția cardiovasculară a celor care consumă cafea moderat a fost asocierea pauzei de cafea cu relaxare și savurarea momentelor de socializare la cafenea sau în familie.

sursa

Urmăreste-ne

   

  • admin: Fascinanta Martha Bibescu si lumea ei, de Christine Sutherland Ducesa de Windsor, de Greg King Mem [...]
  • simona: Buna ziua, Am vazut emisiunea de la tv in care ati prezentat cele 3 carti , nu l-am notat insa titlu [...]
  • Darius: saracii copii... genetica asta ma inspaimanta (mai ales cand aud de inginerie genetica) [...]
  • david lucian: m-as bucura sa il cunosc pe acest medic.. cu acelasi nume cu al meu :) [...]
  • Shaxpeer: Draga Maria, si eu sunt asistent medical, dar - marea mea vina - am terminat in 1993, cand inca nime [...]